În cursa globală pentru suprematiea tehnologică, cipurile semiconductor reprezintă cea mai căutată marfă. Ele constituie un component fundamental al dispozitivelor electronice și sunt cruciale pentru progresele într-o gamă vastă de industrii, de la telecomunicații, inteligență artificială și calculatoare, la domeniul sănătății, energie curată și aplicații militare. Istoric, UE și SUA s-au bazat în mare măsură pe țările din Asia de Est pentru importurile de cipuri și aprovizionarea cu materiale necesare fabricarea acestora.
Dar după invazia Ucrainei, tensiunile geopolitice crescânde, în special cu China, au intensificat cererea de autosuficiență în Vest.
Semnele unei războaie comerciale privind cipurile au fost evidente încă din octombrie anul trecut. Acum, un set nou de măsuri strategice a aprins conflictul și a ridicat temeri cu privire la stabilitatea lanțului global de aprovizionare, amenințând chiar tranziția verde a UE.
Dar cum s-a ajuns in acest punct?
Consolidarea rezilienței aprovizionării și fabricației în Vest În 2021, UE și SUA au înființat Consiliul Comercial și Tehnologic (TTC), căutând o cooperare reciproc avantajoasă. Ambele părți s-au angajat să “… construiască un parteneriat privind echilibrarea lanțurilor de aprovizionare globale în cipurile semiconductor, urmărind să îmbunătățească “siguranța furnizării respective și capacitatea de a le proiecta și produce”. Individual, UE a anunțat Actul său Chips de 43 miliarde de euro pentru consolidarea producției interne de cipuri semiconductor și creșterea cotei sale de piață globală de la 10% la 20% până în 2030.
“Microcipurile sunt coloana vertebrală a inovării și a competitivității industriale a Europei într-o lume digitală”, a remarcat Margrethe Vestager, vicepreședintele Comisiei. Similar, SUA cheltuiește 52 miliarde dolari pe propriul său act Chips and Science pentru consolidarea fabricației și lanțurilor de aprovizionare și pentru “contracararea Chinei”.
Tratarea Chinei În 2022, China rămâne cel mai mare piața individuală pentru semiconductori, reprezentând totodată 26% din vânzările echipamentelor folosite în producerea acestora. Guvernul are în plan cheltuieli de cel puțin 150 miliarde dolari pe semiconductori între 2020 și 2025, ca parte dintr-un buget total de 1.4 trilioane dolari destinat unor tehnologii avansate diverse.
Cu toate acestea, China se concentrează în mare măsură pe fabricarea de cipuri mai puțin avansate și face eforturi pentru a-și crește capacitatea internă de producție a cipurilor de nivel înalt, pe care actualmente le importă. Decuplarea Invocând motive de securitate națională, SUA au luat măsuri pentru a împiedica ambițiile Beijingului.
Administrația Biden nu implementează doar o strategie de decuplare tehnologică și economică, așa cum se poate observa în Actul Chips and Science.
În octombrie, a introdus și o serie de reguli cuprinzătoare privind exporturile cu scopul de a restricționa China să obțină tehnologie cheie pentru cipurile semiconductor.
Potrivit acestor măsuri, companiile americane nu pot vinde echipamente care pot fi folosite în fabricarea de cipuri avansate către China. De asemenea, ele sunt obligate să obțină licențe pentru exportul cipurilor avansate care pot fi utilizate în supra-calculatoare și dezvoltarea inteligentei artificiale. Aceasta se aplică și firmelor straine care utilizează instrumente sau software american în procesul lor de proiectare și producție.
Conform unor rapoarte, administrația Biden ia în considerare impunerea unor restricții suplimentare la exporturile de cipuri AI încă din aceast vara. Reducerea riscurilor Spre deosebire de SUA, UE adopta o abordare mai fină și a promovat o strategie de “reducere a riscurilor”. “Cred că nu este viabil – nici în interesul Europei – să ne decuplăm de China”, a declarat președintele Comisiei, Von der Leyen, în martie. “Relațiile noastre nu sunt alb-negru și răspunsul nostru nu poate fi nici el. De aceea trebuie să ne concentrăm pe reducerea riscurilor, nu pe decuplare.” În esență, blocul european traduce reducerea riscurilor în două acțiuni: construirea capacității interne și consolidarea rezilienței lanțului de aprovizionare prin parteneriate internaționale.
Comisarul european Thierry Breton a vizitat Tokyo pentru a consolida cooperarea uniunii cu Japonia privind cipurile semiconductor.
Cei doi vor lucra împreună pentru a urmari lanțul de aprovizionare cu cipuri și pentru a stimula schimbul de cercetatori și ingineri, a declarat Breton pentru Reuters. Blocul va oferi și ajutor companiilor japoneze producatoare de cipuri care doresc sa opereze în interiorul frontierelor sale. Angajamentul UE de a continua colaborarea sa comercială cu China – caracterizată ca fiind „partener, competitor și rival sistemic” al blocului – a fost reconfirmat ca parte din noua Strategie europeană de securitate economică, prezentată în iunie.
Boycotarea Strategia Bruxelles-ului vizează de asemenea să controleze și mai mult exporturile și investițiile în tehnologii sensibile, cum ar fi cipurile semiconductor avansate, tehnologiile cuantice și AI, care pot prezenta riscuri economice și de securitate națională. Vestager a declarat că strategia este “neutrată față de țara” și va utiliza “filtre geopolitice” la evaluarea riscurilor. Cu toate acestea, China a fost menționată atât direct, cât și indirect. „Nu putem trata dependența de aprovizionare de la un rival sistemic în același mod în care am trata-o pe cea de la un aliat”, a remarcat Vestager. „Nu este niciun secret că Rusia ne-a inspirat preocupările privind securitatea energetică. La fel, în martie, președintele von der Leyen a spus că China prezintă îngrijorări specifice privind securitatea tehnologică și scurgerile tehnologiei.”
În ianuarie, Breton a subliniat angajamentul blocului european de a sprijini obiectivul SUA de limitare a industriei chinezești de semiconductori. „Suntem pe deplin de acord cu obiectivul deprivarii Chinei de cele mai avansate cipuri”, a declarat el într-un discurs.
