Resursele climatice – aerul atmosferic si energia eoliana sunt inepuizabile dar, odata cu dezvoltarea exponentiala a industriei si transporturilor, aerul a inceput sa fie puternic poluat cu fum, praf si gaze de esapament. In orasele mari si in zonele industriale, poluarea aerului devine periculoasa pentru sanatatea umana. Lupta pentru puritatea atmosferei a devenit o sarcina extrem de importanta pentru protectia mediului inconjurator.
Primul principiu de protectie a mediului se rezuma la faptul ca toate fenomenele naturale au semnificatii multiple pentru om si ar trebui evaluate din puncte de vedere diferite. Fiecare fenomen trebuie abordat luand in considerare atat interesele diferitelor industrii, cat si pastrarea puterii de restaurare a naturii in sine. Pentru asta, exista firma de consultanta in protectia mediului, ai carei experti pot rezolva orice problema din acest domeniu.
De exemplu, raurile nu pot servi doar ca moduri de transport al marfurilor sau ca locatii pentru construirea centralelor hidroelectrice. Raurile nu trebuie utilizate ca locuri de deversare a apelor industriale uzate. Cursurile raurilor livreaza nutrienti in mari si oceane, substante ce sunt esentiale pentru supravietuirea vietuitoarelor marine. Prin urmare, utilizarea raurilor numai in interesul unei anumite industrii, asa cum se intampla adesea, este irationala. Este necesar ca raurile sa fie utilizate in mod cuprinzator pentru satisfacerea diferitelor interese, incluzand turismul si tinand seama de pastrarea puritatii izvoarelor si restaurarea rezervelor de apa.
Al doilea principiu de protectie a mediului este necesitatea unei considerari stricte a conditiilor locale in utilizarea si protectia resurselor naturale. Se numeste regula regionalitatii. Acest lucru este valabil mai ales pentru utilizarea resurselor de apa existente.
Nu exista nimic mai distructiv decat consumul intensiv al unei resurse in regiuni in care aceasta este insuficienta, pe baza faptului ca aceeasi resursa se gaseste din abundenta in alta parte. Conform regulii regionalitatii, tratamentul aceleiasi resurse naturale in diferite regiuni ar trebui sa fie diferit si sa depinda de modul in care aceasta resursa este reprezentata la momentul prezent intr-o anumita zona.
Al treilea principiu de protectie a mediului, care rezulta din interconectarea obiectelor si fenomenelor din natura, se refera la faptul ca protectia unei resurse inseamna in acelasi timp protectia altor entitati care sunt strans legate de aceasta. Protectia apei unui lac impotriva poluarii va proteja viata pestilor din lacul respectiv.
In plus, relatiile de mediu antagonice se pot dezvolta adesea in natura, atunci cand protectia excesiva a unei entitati dauneaza alteia. De exemplu, protectia elanilor in unele zone forestiere duce la suprapopularea acestora si acest fapt va provoca pagube semnificative padurii, din cauza deteriorarii tufisurilor ale caror frunze constituie hrana elanilor.
In consecinta, conservarea si protectia mediului trebuie sa fie cat mai cuprinzatoare. Nu suma resurselor naturale individuale ar trebui protejata, ci intreg complexul natural (ecosistemul), care include diversele componente aflate in legaturi naturale ce s-au dezvoltat de-a lungul timpului.
Protectia si utilizarea mediului sunt, la prima vedere, doua actiuni opuse. Cu toate acestea, nu exista nicio contradictie intre acestea. In fapt sunt doua laturi ale aceluiasi fenomen – relatia omului cu natura. Prin urmare, intrebarea care se pune – pentru a proteja mediul sau a-l folosi – nu are sens. Mediul trebuie folosit si protejat in acelasi timp. Altfel, progresul societatii umane este imposibil. Mediul inconjurator trebuie protejat in ideea utilizarii sale rationale.
Este foarte important sa existe un raport rezonabil intre utilizarea si protectia mediului, acesta fiind determinat de cantitatea si distributia resurselor, de conditiile economice ale tarii sau regiunii respective, precum si de implicarea responsabila a tuturor agentilor economici. In cazul tarii noastre, depunerea la termen declaratii AFM (Asociatia Fondului pentru Mediu) reprezinta un pas esential pentru pastrarea parametrilor normali ai mediului inconjurator, astfel incat generatiile viitoare sa poata beneficia, la randul lor, de puritatea si frumusetea sa.
