Imi plac povestile de demult cu vremuri tulburi care demonstreaza ca umanitatea adevarata nu se pierde niciodata sau dimpotriva se rezuma la o gogoasa sau la un covrig. Uneori deznodamantul lor ma revolta, fiindca in timpuri de criza, oamenii nu mai respecta dreptul de proprietate al celuilalt. A fost seceta si la noi in tara, dar vazand belsugul care este acum, nu imi vine sa imi imaginez magazinele goale ( Chiar daca a mai fost o perioada cand erau goale si nu era nici seceta, nu exista nicio scuza chiar!). Prima poveste mi-a spus-o bunica.
A vazut-o la oras si a fost atat de impresionata de ea, incat ne-a spune frecvent. Poate o spune sa ne pregateasca sau pentru ca a fost martora la acea nedreptate si nu a putut sa actioneze. Foamete mare si un batran tremura din toate incheieturie si in schimbul unui pumn de bani si-a luat o gogoasa de la magazinul stradal. Nici nu a apucat sa muste din ea, ca a aparut un vlajgan (as ail numeste bunica) si a luat gogoasa din mana batranului si a fugit, in timp ce pagubitul a inceput sa tremure si i-au aparut lacrimi in ochi.
Asta inseamna sa cumperi de la coltul strazii, in vazul tuturor si in perioade de criza. A doua poveste? Ca sa aduca un sac de grau sau de porumb, oamenii calatoreu cu trenul numit Foamea. Se spune ca tot drumul se postau talhari la adapostul noptii si aruncau niste carlige ascutite care se infigeau in saci, apoi le trageau cu putere si asa disparea marfa omenilor care strabatusera atata drum dupa hrana. Poate erau asteptati de copii acasa de frati si surori.
Martorii spun ca de vreo doua-trei ori carligul din fier s-ar fi infipt si in oameni si coi-trei care au fot trasi din tren au murit, in timp ce altii au fost grav raniti. Ne bucuram ca acum justitia isi spune cuvantul in caz de jaf sau de agresiune, ca strazile sunt luminate si mai ales ca nu mai este foamete! Pentru protective maxima, cumpara Bitcoin in siguranta de acasa, cum am cumparat eu acum, in pijamale fiind.
